E prea mult să-mi doresc iubirea ta Când de atâta dor suspină-mi inima? E prea mult să te simt mult mai aproape Să-mi dai îmbrățișări cinci, șase șapte?! Onorabile stele, licărind, îngăduiți-mi Să-i cânt iubitei mele chiar acum ceva, Iar voi, lacrimi grele, spuneți-mi... E prea mult să fie și să rămână a mea?! E prea mult să-ți cer un blând sărut În noaptea albastră așa de senină? E prea mult oare definitiv să mă mut În al tău suflet, scumpa mea regină?! Onorabile stele, licărind, îngăduiți-mi Să-i dedic o poezie s-o-nduioșez, Iar voi, lacrimi grele, spuneți-mi... E prea mult să-i spun c-o venerez?! Dan Lucian Corb 14 martie 1990 Volumul: Din amintiri
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu