Când cuvintele din ploi îți vor bate-n geam

După lacrimile-amare ce nu mi le-ai înțeles
Lacrimi dulci veni-vor oare să-mi ofere sens?
Căci pe drumul pustiit de atâta dor și chin
Se aude în surdină trecătorul meu suspin.

Clipele se duc, tu să nu-mi suspini în taină
C-ai pierdut ceva în acest târziu de toamnă,
Mai bine strânge în brațe dulcea amintire
Și adaugă-i o lacrimă pictată cu iubire.

Se aude-n depărtare trenul fluierând și el
Călătorul către vise însă nu mai e la fel,
Are-un geamantan ce-i plin cu așa tristeți 
Ce vor scrie apăsat înspre dalbe dimineți.

Bate vântul, frig e-afară și-năuntru-i gol
Frunze galbene se lasă într-un rotocol,
Să nu uiți cât aș fi vrut dragoste să te-am
Când cuvintele din ploi îți vor bate-n geam.

Dan Lucian Corb 23 noiembrie 2016
Volumul: Pentru atunci