Iubita mea, te-aștept în vara albastră Să luăm la pas pădurea de mesteceni, Să prindem pe acorduri de orchestră Dragostea, iubește-mă de-mi semeni. C-am stat atâta vreme noi îndepărtați În vise cățărându-ne pe culmi de dor, Fiind în permanență așa preocupați Să adunăm nuanțe din acel te-ador. Sunt singur, noaptea-i caldă, te ating Cu a mea dulcișoară șoaptă argintie, Pe străzile pustii felinarele se sting Și-al meu suspin îl las aici în poezie. Iar dacă-n cântec lin tu ai să vii acum Să îmi aduci un stropișor de fericire, Am să mai las o lacrimă într-un album În care ne-a rămas scrisă marea iubire. Dan Lucian Corb 2 iulie 2016 Volumul: Parfumul florilor de vară
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu