M-ai dărâmat, dar îmi promit că mă voi ridica, nu te necăji de lacrimile mele, lasă-mă să plâng cât poate sufletul. M-ai rănit, dar îţi promit că mă voi vindeca, că doar ce pot face durerile decât să te întărească, în timp. M-ai dezamăgit, dar îmi promit să nu te urăsc, voi citi din când în când din cartea cu coperţi presărate cu lacrimi. M-ai părăsit, dar sunt convins că vei regreta, ai lăsat pur şi simplu iubirea să se scurgă ca nisipul printre degete. Dan Lucian Corb 25 septembrie 2015
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu