Vara a trecut şi n-ai venit iubire Aşa cum ai promis într-o scrisoare, Încă-i cald şi plâng în amintire Dulcile cuvinte, dor ce doare. Singur înspre seară, vântişoru-adie Câmpul cu porumb iacătă foşneşte, Ascult în surdină vechea melodie Întrebându-mă pe mine cine mă iubeşte. Răsfoiesc o carte cu coperţi lucioase Alinându-mi astfel supărarea grea, Ale tale gânduri, şoaptele duioase N-ale mele gânduri le las să mai stea. Vara a trecut şi n-ai venit iubire, Poate că la toamnă cu o ploaie deasă, Pân-atuncea-ţi las a mea dăruire Într-o poezioară ce lacrima-mi apasă. Dan Lucian Corb 2 septembrie 2015 Volumul: Parfumul florilor de vară
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu