În noaptea înstelată de vară

În noaptea înstelată de vară
Când luna trece domoală,
Dulci vise încep să apară,
Cuvinte-nşirând pe o coală.

Se leagănă mestecenii-n vânt,
Aşteptând veşti de departe,
Oftează o lacrimă în cuvânt,
O mare doar ne desparte.

Tu, poate, desculţă pe ţărm
Te plimbi într-o rochie-albastră,
Visând lângă tine să sfărm
Tristeţea din dragostea noastră.

În noaptea înstelată de vară
Când clipele-s picuri de dor,
Sufletu-mi plânge-a chitară
Şi aud şi aud te ador.

Dan Lucian Corb 4 iulie 2014
Volumul: Parfumul florilor de vară