Singură stai la fereastră Şi ninge ca în poveşti, Vis e dragostea noastră, Oare mă mai iubeşti?...
De dor şi tu lăcrimezi, Ninge până-n cuvinte, Te visez, ştiu, mă visezi Şi-acum, ca înainte.
Cu toate că mi se pare Această iubire, pierdută, Mă-nmiresmezi, floare, Dragostea mea neavută.
Zadarnic îţi spun: te ador, Îmi spui tăcută să tac, Ai pus la inimi zăvor, Te doresc... şi n-am leac.
Dan Lucian Corb 14 ianuarie 2014
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu