Repetiţie demodată

Două lacrimi în paradis
~ Repetiție demodată ~

Plouă, simt regretul primei despărțiri
Șiroaie de cuvinte și de amintiri,
Lacrimi, lacrimi efemere
E pustiu, e rece, e tăcere.

Nu stă nimeni prin apropiere
E pustiu, e rece, e durere...
Sunt absenți ai clipei, ca odinioară
Ochii tăi, zâmbind în ploi de seară.

E prea mic orașul și prea întristat
E pustiu, e rece, e tăcere...
Eu repet plângând ca un demodat
E pustiu, e rece, e ... durere.

Dan Lucian Corb 14 ianuarie 1992
Versuri Volumul 1