Spune-mi, ştrengăriţo, oare când Te voi mai săruta prin ploaie, De când mi te-ai dus, oftând Zac printre lacrimi în odaie. Înşir cuvinte, doruri apăsătoare, Te văd în rochia de seară, Cu-al tău suav parfum de floare Ce clipe line-n doi, odinioară. Trecut-au câţiva ani de-atunci Când părul ud ţi-l mângâiam, Cândva aminte-ai să-ţi aduci De pasiunea ce ţi-o dăruiam. Dan Lucian Corb 18 octombrie 2013 Da, ştrengăriţo
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu