În fiecare zi cuvintele tale Îmi încălzesc sufletul zbuciumat, Mi-aş dori să-mi ieşi lin în cale Dar eşti departe...şi-am oftat. Pentru frumoasele sentimente Ce mi le-ai dăruit, de-atunci, Îţi mulţumesc, le-oi păstra toate Alături de visele-acelea dulci. Şi oftez iar, iarăşi şi iar... De ne-am fi cunoscut mai curând, Să te pot iubi-n clipe de nectar Treci-mi necontenit prin gând. Câte vise-ai avut, câte vise... Cu lacrimi ţi le-am sărutat, greu, Atât de greu cu porţile-nchise Porţile dorului ţi le-am deschis eu. Dan Lucian Corb 15 iulie 2013 Volumul Porţile dorului
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu