Când nu mai ai în suflet decât lacrimi Când nu mai simţi decât adânci dureri, Când vezi că doare şi-ncepi să te clatini Nu dispera, veni-vor albe primăveri. Când noaptea grea se lasă peste-oraş Când ninge blând cu fulgi mângâietori, Când nu vei mai primi buze pe un răvaş Nu dispera, din lacrimi răsări-vor flori. Când simţi că pierzi ce ai iubit profund Când pleacă suspinând iubita-ţi neiubită, Când ea va locui doar în firavul gând Nu dispera, alină-n versuri inima rănită. Când imposibilul şi-a spus ultim cuvânt Când biet soldat rămâi singur pe-un drum, Când zboară linul dor pe-aripi de vânt Nu dispera, aşa e clipa dulce, un parfum.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu