Mă uit la ceas

În noaptea aceasta pustie doar dorul
Colindă hai hui prin tristul oraş,
Pe aripi de vânt, tristeţea-şi ia zborul
Se-aşează subtil pe-al meu răvaş.

Atât de departe îmi pare iubirea
Ce nu demult, ea mă copleşea,
Rămân înfruntând duios amăgirea
Şi sufletu-mi cântă numai de ea.

Sunt singur, ce mai contează acum
Când stelele şi visele licăresc,
Sunt singur dar simt un parfum
Pe care îl ştiu din prezentul iubesc.

Mă uit la ceas, la timpul ce trece
Mi-e greu dar rezist ca un soldat,
Pe câmpul durerii, tăcerea-i  rece
Se-aude adânc, adâncu-mi oftat.

Dan Lucian Corb 11 ianuarie 2013 Aleşd V12