E vânt şi-s ploi şi-i melancolie, E dor şi-s lacrimi în poezie, E dragoste-n visul de catifea, E dor de tine, dragostea mea. Şi nici nu ştii tu cât te doresc Şi nici nu bănuieşti cât preţuiesc Duiosul tău glas, cuvintele tale, Buze ca ale trandafirilor petale. Şi dacă sufăr în ultimul hal Nu-mi pasă, pe al iubirii val Sunt şi adulmec al tău parfum Cântând melancolic pe drum. E vânt şi-s ploi şi-i melancolie, E dor şi-s lacrimi în poezie, Aşteptând fericirea aceea deplină Adânc sufletul meu îmi suspină. Dan Lucian Corb 26 februarie 2015 Volumul: E dor şi-s lacrimi în poezie
Foarte f Versuri !
RăspundețiȘtergereMersi mult!
Ștergere